Dilema

Am crezut, pentru o perioada scurta de timp, ca ma voi implini sufleteste, ca voi curma setea de cunoastere, ca voi uita de nevoia de uman. Dar nu.

Oricat de ciudat ar parea, ma regasesc in aceeasi conjunctura ca acum 5 ani. Zilele au devenit o insiruire de deja vus iar scrisorile parca le-am mai citit o data. Sunt pusa in fata acelorasi dileme. Desi deciziile luate atunci nu au avut urmari catastrofice, ci mai degraba mi-au servit ca lectii de viata, acum oscilez intre a actiona la fel, ori total contrar.

Am calculat ambele optiuni foarte precis. Una ma multumeste in totalitate pe mine, si putin doar pe cei din jurul meu, iar cealalta ma pune in inferioritate sociala (si cum nu-i genul meu stiu precis ca imi va aduce regrete), dar ii multumeste pe oamenii care se multimesc cu putin.

Ar parea prea egoist sa ma ambitionez sa vreau, sa fac si sa cer mai mult decat viata imi poate oferi printr-un curs normal si previzibil al faptelor?

Si daca ma avant spre cunoastere, ce fac cu oamenii mereu speriati, neincrezatori si defensivo-posesivi? …cu oamenii care considera ca trebuie sa duca o lupta ca sa-mi tina visele-n fraie?
Fiecare persoana trebuie sa fie independent fericita, pentru ca atunci cand doua persoane isi unesc fericirile, sa cladeasca un iglu imbatabil de incredere in sine si in celalalt. Fericirea nu e disperare si nu e nevoie. E atunci cand stii ca poti si vrei sa poti, atunci cand iti zambesti in oglinda sau iti dau lacrimile de multumire.

Revenind la dilema mea. Oricare din optiuni ar fi plauzibila. Bineinteles, m-ar face mai mult sau mai putin fericita. Dar oare sa aleg drumul pe care am mai fost? Nu o sa fie prea plictisitor? Stiu ca am mai trecut prin asta si as putea sa ma descurc mai bine si bla bla, si toate zicalele romanesti gen “cine se frige cu ciorba sufla si-n iaurt”…

Dar daca aleg calea necunoscuta, si ma pun pe mine pe primul loc… doar temporar, zic… voi avea apoi puterea si increderea sa-i rascumpar si sa-i rasplatesc inzecit pe cei care au avut rabdare. Voi putea atunci sa ofer mai mult, mai frumos, mai colorat, si ma voi putea avanta in viata cu noi puteri.

Dupa cum ma asteptam, cum nu am ajuns la o concluzie in ultimele saptamani nu am ajuns la o concluzie nici in timp ce am scris postarea. Asa ca astept idei.